REVISTA SCOLII AGORA NR.3.

 

 

 

PUBLICAŢIA  CADRELOR DIDACTICE  ŞI A ELEVILOR

DE  LA  ŞCOALA GIMNAZIALĂ

SASCA  MARE

 

 

 

 

 

 

 

NUMĂRUL 3                                                   IANUARIE, 2015

 

,,Să mergi alături de oameni,

Să trăieşti între ei

Să înveţi de la ei ...

Să-i iubeşti.

Începe cu ceea ce ei ştiu,

Construieşte pe ceea ce ei au.”

( vechi proverb taoist)

 

 

COORDONATOR REVISTĂ:

prof. Cătălina Maria Apreutesei,

 

 

COLABORATORI:

prof. Cornelia Vultur, prof. Aurica Sasu, prof. Irina Roxana Acatrinei,

prof. Doina Maximesii

 

Elevii:

elevii clasei a V-a ( Ionela Macovei, Maria Denisa Moroşanu, Ştefan Alexandru Lozniceriu,

Florentina Bianca Moroşan, Teofana Cristinaru, Marian Moroşanu, Melisa Niculina Atohi,  Sebastian Ursulescu), elevii clasei a VII-a B, elevii clasei a VIII-a, Victor Balan,

 Ioan Alexandru Macovei

 

 

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: prof. Cătălina Maria Apreutesei

 

 

MULŢUMIRI  TUTUROR  CELOR  CARE  AU  PARTICIPAT  LA  REALIZAREA  ACESTEI  REVISTE  ŞCOLARE!

 

 

Felicitări celor care au avut realizări cu elevii la olimpiade şi la concursuri extraşcolare!

Ţineţi-o tot aşa şi mult succes pe viitor!

 

 

Felicitări atât elevilor cât şi profesorilor care au participat la diferite competiţii sportive, la diferite olimpiade şi concursuri şcolare şi care s-au remarcat în mod deosebit. Le dorim elevilor de clasa a VIII-a mult succes la examenul de Evaluare Naţională pe care îl vor susţine anul acesta şi să dea roade vrednice munca pe care au depus-o, şi nu în ultimul rând, multă sănătate tuturor cadrelor didactice pentru a-şi putea duce la capăt munca alături de copii.

Agora era o piață publică a orașelor grecești antice. Aici, în fața poporului adunat, regele (la spartani) se prezenta, purtând sceptrul și făcea cunoscute hotărârile pe care le luase împreună cu nobilii. Poporul aclama cu ovații, sau, dacă nu era de acord, se exprima prin tăcere.

La atenieni, adunarea poporului în agora se ținea de trei ori pe lună, dimineața. Toți cetățenii erau datori să fie prezenți la întrunire. Cine venea târziu pierdea dreptul la indemnizație. Orice cetățean avea dreptul să vorbească. Cel mai în vârstă avea întietate. Oratorul punea pe cap o coroniță de mirt sau de măslin. Votarea se făcea prin ridicare de mâini.

ro.wikipedia.org/

Prietenia – adevărata comoară

Într-o zi de toamnă frumoasă şi senină, pe când vântul adia şi frunzele aurii cădeau din pomii uscaţi, eu împreună cu sora mea, Denisa ne jucam în parc. Acolo au apărut şi prietenii noştri cei mai buni: Bianca, Alex şi Sebi.

Când au venit ei, noi ne-am bucurat nespus de mult. Noi două am propus să ne jucăm în căsuţa din copac, cea făcută de părinţii noştri. Ne-am urcat în căsuţă, unde ne aşteptau multe benzi desenate şi jocuri. Acestea erau distractive şi educative.

Spre seară, când trebuia să plecăm cu toţii acasă, Sebi a vrut să ne demonstreze că poate sări din căsuţă. Când a ajuns jos, s-a lovit la mână, iar durerea îl afecta foarte mult. Chiar dacă ne-am speriat, l-am încurajat, i-am adus nişte ierburi şi durerea îl mai lăsase un pic. L-am adus cât de repede am putut la părinţii lui şi le-am povestit tot ceea ce s-a întâmplat. Auzind acestea, părinţii lui l-au dus la spital, unde a stat trei zile.                                                 

Împreună cu sora mea, Denisa le-am propus prietenilor noştri să îi facem o surpriză, un tort de ciocolată, preferatul lui Sebi. Când acesta ne-a văzut la spital, au început să-i curgă lacrimile, dar în acelaşi timp s-a bucurat nespus.

Prietenii sunt adavărata comoară!

Prietenul la nevoie se cunoaşte!

 

Ionela Macovei, Maria Denisa Moroşanu, Florentina Bianca Moroşan, Ştefan Alexandru Lozniceriu, Sebastian Ursulescu,

                        Clasa a V-a

 

 

Testul la limba română

            Eram la ora de limba română. Doamna profesoară ne-a spus că ora următoare vom da test:                        

          -Copii, să vă pregătiţi foarte bine pentru test, să repetaţi tot ce am învăţat noi până acum!                                                           

            Ajunse acasă, eu şi sora mea am fost preocupate toată ziua de jocurile de pe calculator. Când venise ora de culcare ne-am dat seama că nu ne pregătisem pentru testul de la limba română. Neavând timp să mai învăţăm, am decis împreună să scriem pe mână răspunsurile. Bunica ne spuse să ne băgăm în pat, fiindcă se făcuse târziu.

            A venit ziua testului. Deoarece stăm în ultima bancă, eu şi sora mea am putut să copiem răspunsurile scrise pe mână. Când doamna profesoară ne-a adus testele, ne-a spus:                                                                                        

-Copii, unii dintre voi v-aţi pregătit pentru test, alţii nu. Vă rog să veniţi pe rând să vă luaţi testele  şi să vedeţi ce note aţi primit, să vedeţi ce aţi greşit.

Văzând noi că am luat nota zece prin trişat, ne-am dat seama că nu trebuia să stăm toată ziua la calculator ci trebuia să învăţăm. Simţindu-ne vinovate i-am mărturisit doamnei profesoare că ne-am scris răspunsurile pe mână şi de aceea am luat note mari. Auzind toate acestea, doamna profesoară ne-a certat, dar pentru că i-am spus adevărul ne-a iertat.

Întotdeauna trebuie să fii cinstit, chiar şi cu tine însuţi.

 

Ionela Macovei şi Maria Denisa Moroşanu

Clasa a V-a

 

TOAMNA – văzută de copii

 

Vine toamna

 

Frunza ruginie cade

Din copacii din livadă,

Şi copiii merg la şcoală,

Păsări călătoare zboară

Spre ţările calde.

 

Fiindcă vine zâna toamnă,

Gutui aurii ne-aşteaptă

Să culegem de pe cracă.

Hambarele acum sunt pline

De porumb, că frigul vine.

 

Adunând recolta toată

Ajutăm cu toţi de clacă,

Să culegem nuci şi mere,

Dacă sunt, vreo două pere,

Să le ducem în cămară

Să  avem provizii pe iarnă.

 

Florentina Bianca Moroşan

Clasa a V-a

 

 

Toamna

 

Vine toamna ruginie

Coace strugurii din vie,

Merele din meri,

Coace şi mai multe

Fiindcă toamna-i mare, mare.

 

Apoi mai aduce

Brumă, vânturi, ploi,

Frunze-uscate multe, multe,

Păsările le trimite

În ţările calde, mute.

 

Maria Denisa Moroşanu

Clasa a V-a

 

 

Vine toamna

 

Vine toamna, vine, vine,

Şi mă bucură pe mine,

Struguri, mere, pere dă

Şi pe toţi ne bucură.

Trece iară pe la noi

Şi ne-aduce vânt şi ploi.

Păsările de ea fug

Şi se duc, se duc, se duc

Prin ţările calde-ajung.

Acolo este ţara lor,

Ţara Păsărelelor.

Frunzele sunt ruginii,

Inclusiv cele din vii.

Bernard, ursul mititel

Se pregăteşte şi el

Să hiberneze un pic,

Căci şi lui îi e somnic.

Veveriţa şi ea, iară

Îşi pregăteşte de-afară

Nuci, alune, multă hrană

Ca să aibă pentru iarnă.

 

Teofana Cristinaru

Clasa a V-a

 

Început de toamnă

 

E toamnă plină de dulceaţă,

Şi-un soare-aşa dogoritor

Ce fin bronzează a mea faţă

Şi totu-n jur e mai uşor.

 

E foarte bine la grădină,

Culeg un strugure cărnos,

N-aştept pe nimenea să vină

Să-mi dea ceva mai savuros...

 

Ionela Macovei, clasa a V-a

Mijlocul toamnei

 

Vântul adia, frunzele răspândea,

Din copac cădeau, copiii se mirau!

Prin văzduh zburau

Şi ei nu ştiau

Pe unde frunzele o luau.

 

Când bruma cădea,

Frunzele se gândeau

Să se întoarcă înapoi!

Să fie acoperite de brumă şi ploi.

 

Ştefan Alexandru Lozniceriu

Clasa a V-a

 

Toamna

 

Vine toamna cu mândrie,

Cu ploiţe şi friguţ,

Iar cu norii c-o furie,

De te-ascunzi pe sub pătuţ.

Şi cu frunze ruginite,

Vine toamna ronţăind,

Ploile şi zile multe,

Care sunt rele la rând.

Acum a venit şi vremea

Să culegem mulţi cartofi,

Ca să-i ronţăiesc acasă,

Până simt că mai pot.

Şi ne apropiem de iarnă,

Care alunecă uşor,

Pe un deal cu înălţime

Şi cu sanie de top.

Când mă dau cu sania

Cu mulţi prieteni de-ai mei,

Parcă m-am trezit uşor

Dintr-un vis cu gladiator.

 

Marian Moroşanu, clasa a V-a

 

Vine toamna

 

Vine toamna pe le mine

Să-mi aducă bucurie,

Fructe dulci ea dăruieşte,

Faţa ne înveseleşte.

 

Soarele acum se-ascunde

Printre norii fioroşi,

Ca nişţe iluzii blânde,

Ca pruncii cei frumoşi.

 

Melisa Niculina Atohi, clasa a V-a

 

La  naissance  de  Paris

   C’est Jules César qui a signé l’acte de naissance de Lutèce, premier nom de Paris. Dans ces “Commantaires de la Guerre des Gaules” il indique qu’il y a campé en l’an 53 avant notre ére. On appellait Lutèce un village de pêcheurs et de mariniers, à l’abrit des fauves et des pirates dans une île basse du fleuve qui était beaucoup plus large que de nos jours. La situation de cette île entourée de forêts et de collines était favorable au développement de la ville.

       Après quelques escarmouches, une garnisonne romaine s’installe en ce site, favorisé par la nature et consolide la route d’Orléans. Cela contribue à l’extension rapide de la nouvelle bourgade. Peu à peu, le nom de Lutèce est remplacé par celui de ses habitans, les Parisii.

       Les chausses se lancent vers les cites voisines, les routes se multiplient et bientôt de monuments naissent le long des artères (un grand temple, un théâtre).

      Dans la cite s’élevait le palais de gouvernement romain, là où se dresse à present le Palais de Justice et le temple de Jupiter à l’emplacement de Notre Dame.

            Prof. Cătălina Maria Apreutesei

 

Eiffel et sa tour: une idée géniale

 

            Avec plus de 6 millions de visiteurs par an, la Tour Eiffel est le monument le plus visité du monde. La ,,dame de fer”, comme a été surnommée, est devenue le symbole de Paris et meme de la France à l' étranger.

            Elle a été édifiée par l'ingénieur Gustave Eiffel pour l' Exposition universelle de 1889, qui devait célébrer le centenaire de la Révolution française. Les travaux sur cette structure de plus de 300 mètres ont duré deux ans, deux mois et 5 jours. La tour a été montée comme un puzzle géant. Les pieces ont été fabriquées dans les ateliers Eiffel de Levallois, et ont été rivetées sur place: 2 500 000 rivets ont été utilizes pour assembler 18 038 pièces de fer.

            Le monument a été inauguré le 31 mars 1889. Ce jour-là, Gustave Eiffel a gravi les 1 710 marches de la Tour à laquelle on avait donné son nom et a planté au sommet le drapeau tricolore. Elle est restée le bâtiment le plus haut du monde pendant 40 ans. Pourtant, sa construction a été vivement contestée par le monde artistique français, selon l'opinion duquel cette tour en metal, ,,inutile et monstrueuse”, se trouvait en contraste avec l'architecture classique de Paris. La tour a été sauvée de la démolition par le lancement de la télégraphie sans fil, car plusieurs antennes y étaient installées.

            De nos jours, elle attire des visiteurs de tout le monde. On fait toujours la queue pour accéder aux trois ascenseurs qui mènent au sommet. Pendant l'ascension, le visiteur se réjouit de vues uniques: parfois, par des journées de parfaite visibilité, le regard peut se porter au loin jusqu'à 70 kilomètres. Les trois étages de la tour, situés à 57, 115 et 274, offrent chacun des attractions diverses. Une galerie circulaire fait le tour du premier étage et permet d'embrasser une vue à 360* sur Paris. En plus, on peut acheter des souvenirs, poster une carte postale ou boire un café dans le restaurant 58 Tour Eiffel, qui s'étend sur deux niveaux. Ceux qui veulent se régaler à la fois d'un repas raffiné et d'une vue magnifique sur Paris s'arrêtent au deuxième étage, au restaurant de luxe Jules Verne. Le troisième étage, le plus étroit, peut supporter la presence simultanée d'environ 400 personnes. Cet étage héberge 116 antennes de télédiffusion et radiodiffusion,qui ont augmenté la hauteur de la tour de 312 mètres à l'origine à 325 mètres.

 

Prof. Cătălina Maria Apreutesei

 

 

Glume, glume…  

 

- Copilul dumitale minte.

- Cum aşa?

- S-a lăudat că l-a bătut pe fiul meu la şah.

- Şi?

- E o minciună, deoarece fiul meu nu ştie şah.

- Atunci spune adevărul: numai pe ăştia îi bate.

v   

 

 – Ieri am căzut de pe o scară lungă de zece metri…

- Şi nu ţi-ai rupt piciorul?

- Nu! Eram pe prima treaptă.

v   

-Mihăiţă, ce mulţi purici are câinele tău!

- Nu, el are doar unul. Ceilalţi sunt veniţi în vizită la el.

v   

            – Bunico, ai dinţi buni?

            -Nu, nepoate.

- Atunci ţine-mi şi mie merele astea,      cât mă joc cu copiii.

            - Anul trecut am prins un somn uriaş.

            - Cât cântărea?

- Păi numai poza lui avea patru   kilograme.

Elevii clasei a VII-a B

 

Ştiaţi că ...?

-  Diamantele sintetice se pot obţine din grafit. Acestea nu au indicele de refracţie al diamantelor naturale şi de aceea nu se utilizează pentru confecţionarea bijuteriilor. Transformarea grafitului îm diamant se realizează la temperaturi de peste 2 000 de grade şi presiuni de peste 40 000 atmosfere.

-  Clorul a fost primul gaz folosit ca armă de luptă, de către germani, îm Primul Război Mondial.

- Amestecul de clorat de potasiu, cărbune şi sulf se foloseşte la fabricarea chibriturilor şi artificiilor.

- Datorită mirosului său neplăcut sulful se mai numeşte şi pucioasă.

-  Potrivit Bibliei, oraşele Sodoma şi Gomora au fost distruse de o ploaie de sulf (provocată probabil de o erupţie vulcanică).

-  O lingură de oţet adăugată în apa de clătit va da părului un luciu frumos.

- Oţetul curăţă perfect interiorul frigiderelor. Se spală cu apă cu oţet, se lasă să se usuce deschise, fără a mai fi şterse cu cârpa.

-  Presiunea arterială medie din creier şi cea din picioare au valori aproape egale când corpul omenesc este în poziţie orizontală. În poziţie verticală, presiunea arterială din creier este mai mică, iar cea din picioare mai mare datorită presiunii hidrostatice.

-  Fenomenul de electrizare a fost consemnat pentru prima dată de Thales din Milet ( cca  625 – 547 î.H.). Electron înseamnă ,,chihlimbar" în limba greacă.

-  Traversând o porţiune a corpului omenesc, radiaţiile X sunt absorbite în mod diferit. Această proprietate este folosită în radiografie şi radioscopie.

 

Prof. Doina Maximesii

 

 

Pentru elevi, părinţi, profesori...

DESPRE VIOLENŢĂ SAU...FENOMENUL DE ”BULLYING”

                Violenţa şcolară este astăzi un fenomen cu care se confruntă elevii, părinţii sau profesorii, având o intensitate mai mare sau mai mică. Prin violenţă se înţelege utilizarea puterii ori agresiunii fizice sau psihice, fie ameninţarea cu acestea a unei persoane, grup sau comunităţii (A.Rosan). Fenomenul  violenţei  şcolare  este  extrem de complex, iar la  originea  lui  se  află  o  multitudine  de  factori.

            JAQUES PAIN (2000) identifică 2 tipuri de violenţă în mediul şcolar:
 - violenţe obiective - care sunt de ordinul penalului: crime , delicte şi asupra cărora se poate interveni frontal;
 - violente subiective - care sunt mai subtile, ţin  de atitudine şi afectează climatul şcolar (atitudini ostile, dispreţ, umilire, sfidare, absenţele de la ore, refuzul de a răspunde).
            În mediul şcolar, violenţa se manifestă sub diferite forme:  exprimare  inadecvată  sau  jignitoare (poreclire, tachinare, ironizare, imitare, ameninţare, hărţuire),  bruscare,  împingere,  lovire,  rănire; comportament  care  intră  sub  incidenţa  legii (viol,  consum  de droguri, vandalism – provocarea  de  stricăciuni  cu bună ştiinţă,  furt; ofensă adusă statutului / autorităţii cadrului didactic (limbaj sau conduită neadecvată faţă de cadrul didactic); comportament  şcolar  neadecvat:  întârzierea  la  ore,  părăsirea clasei în timpul orei, fumatul în şcoală şi orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar în vigoare.

            O formă de violenţă extrem de răspândită în mediile şcolare este violenţa verbală, englezii folosesc termenul BULLYING - pentru a desemna atacurile verbale, intimidările exercitate prin ameninţări, injurii, umilinţe. Fenomenul BULLYING a constituit tema principală a prezentării de afişe realizate de elevii clasei a VIII-a din şcoala noastră. Elevii au participat la activităţi de dezbatere cu privire la modul de manifestare al acestui fenomen şi au fost invitaţi să ia atitudine împotriva lui prin mesaje (în limba engleză) şi desene sugestive.

            Vă prezentăm, în continuare, câteva dintre ele:

 

   

                                                Elevul ,,violent” e zilnic alături de noi. Cum îl recunoaştem?

Este elevul care ...

·         Se ceartă mai mult, ameninţă, îmbrânceşte alţi elevi mai des;

·         Răspunde obraznic părinţilor sau profesorilor când este mustrat;

·         Se enervează rapid, reacţionează agresiv la critică, este lipsit de autocontrol;

·         În clasă, nu cooperează,  nu îndeplineşte cererile profesorilor, nu-şi face temele şi nu-l interesează aproape deloc activităţile şcolare.

 

                Poate nu eşti de acord cu toate aceste lucruri şi consideri că sunt o exagerare – o vorbă urâtă nu e violenţă. Dar, te rog, dragă cititorule, să citeşti ceea ce urmează şi să meditezi apoi...

            Într-o zi, un prieten care m-a văzut prezentând scuze, după o asemenea explozie de furie, mi-a înmânat o coală de hârtie şi mi-a spus: Mototoleşte-o !

Mirat, l-am ascultat şi am făcut o minge din acea coală de hârtie.

Apoi mi-a spus: Acum fă-o aşa cum era înainte!

N-am reuşit, fireşte! Am încercat s-o întind cât mai bine, dar hârtia rămânea şifonată.

Atunci prietenul a adăugat:

      “Inima oamenilor este ca această coală de hârtie. Impresia pe care o laşi în acea inimă pe care ai rănit-o va fi la fel de greu de şters precum “ridurile” de pe această hârtie. Chiar dacă vom încerca să corectăm greşeala, “semnele” vor rămâne.”

 

,,Cine renunţă la răutatea lui,  scade cu atât răutatea lumii.” Marc Aureliu

 

 

Pagină realizată de prof. Acatrinei Irina împreună cu elevii clasei a VIII-a

 

 

 

Satul meu

 

Satul meu e Păiseni

Şi e plin de cetăţeni,

Răi sau buni, de care-or fi,

Nici rău nu-ţi fac, să ştii!

 

Te invit la noi, străine,

Căci te vom primi cu bine.

Gazde bune noi vom fi,

Excelent te vei simţi.

 

Doine lungi, Narcisa cântă,

Pe voi de vă încântă,

Fete-n horă vă prindeţi

Alături de-ai noştri băieţi.

 

În costumu' naţional,

Gelucu vine pe cal,

Cu cântec vă-ntâmpină,

Cu dansuri vă bucură.

 

Avem dealuri verzi, pleşuve,

Păduri pline de ciute,

Copaci mari şi înalţi,

Ca ai noştri toţi bărbaţi.

 

Grosaru, în bătălie,

A murit la datorie

Ion, al nostru poet,

A rămas doar un portret.

 

Mănăstire noi avem

Şi la slujbă ne ducem,

Duminică şi-n sărbători,

Domnului îi ducem flori.

 

 

Victor Balan, clasa a VI-a

 

Pârâul

Trece uşor şi lin la vale

Ca o apă ce dă năvale,

În iazuri făcându-le vâlvoi

Şi se ve de un bărzoi.

 

Care setea îşi potoleşte

Şi-apoi la drum iar porneşte.

Vine-un cerb în fugă,

Făcând-o săritură lungă.

 

Iazul mare îl trecură,

Din apa iazului luă o gură,

Şi-apoi plecă în pas vioi

Căci din deal venea un cârd de oi.

 

Cu un dulău mare în frunte,

 Ciobanul trece iazul pe-o punte.

Când oile se adăpară

Ciobanul cânta o doină rară.

 

Şi plecă tot cârdul

Spre casă ducându-i gândul.

Apa iazului se limpezi,

Debitul pârâului se mări.

 

Se umpluse iazul şi se sparse

Şi dispăruse parcă arse.

Şi pârâul tot la vale

O luă pe altă cale.

 

Un sătuc în faţă se aflase,

Care tocmai se inundase.

Locuitorii din sat plecară,

Nu rămase decât o moară.

 

Locuitorii se răzvrătiră

Un nou iaz zidiră,

Chiar mai bun ca înainte,

Dar n-aveau prea multă minte.

Ioan Alexandru Macovei, clasa a VII-a A

 

 

Rezultatele elevilor noştri la

concursurile şcolare

 

Concursul naţional de limba română EUCLID

Etapa  I – 25.10.2014

 

Aioane Ştefan – clasa preg. – 90 puncte

Boboc Bianca – clasa preg.  – 100 puncte

Buta Letiţia – clasa preg. – 70 puncte

Lazăr Angelo – clasa preg.  – 90 puncte

Nicolai Alexander – clasa preg. – 100 puncte

 

    Aioanei Emilia – cl. a III-a – 80 puncte

Crihan Emanuela – cl. a III-a – 73 puncte

Lazăr Amalia – clasa a III-a – 85 puncte

 

Concursul naţional de matematică EUCLID

Etapa I – 23.11.2014

 

Aioane Ştefan – clasa preg. – 100 puncte

Boboc Bianca – clasa preg.  – 100 puncte

Buta Letiţia – clasa preg. – 100 puncte

Lazăr Angelo – clasa preg.  – 95 puncte

Nicolai Alexander – clasa preg. – 100 puncte

Boboc Daniel – clasa I – 90 puncte

     Aioanei Emilia – cl. a III-a – 50 puncte

Crihan Emanuela – cl. a III-a – 50 puncte

Lazăr Amalia – clasa a III-a – 60 puncte

 

Concursul MICUL CREŞTIN

Ediţia Decembrie – faza a II-a – 11.12.2014

 

Apetrei Beatris – cl. a II-a – 79 puncte

Nistor Adrian – cl. a II-a – 98 puncte

      Aioanei Emilia – cl. a III-a – 89 puncte

Crihan Emanuela – cl. a III-a – 99 puncte

 

 

 

 

     3. Sub cerul înstelat,

          Păcală umbla-ngândurat:

          Cum să facă el un pod

          Să scape pe popă de glod?

          Când se întoarce iar la şură,

          Vede capre-n bătătură.                                                REZOLVARE:

          Negre cu opt erau mai multe                                     albe 

          Decât cele albe şi cornute.                                                                       +8      100

          Din o sută câte-n total avea,                                      negre

          Era tocmai ce-i trebuia.                                             

          - Vai de mine şi de mine!...Auzitu-l-aţi nerodul?   100-8=92(suma a 2 seg. egale)

          Măi!...Doar nu ţi-a dat prin minte                             92: 2=46(capre albe)

          Ca să-mi faci din capre podul!?

          Scoate-mă, te rog, din această-ncurcătură!                   R=46 capre albe

          Capre albe câte-or fi fost în bătătură?

 

 

 

 

 

 

 

 

 

      4.Fata moşului cea ascultătoare                                    REZOLVARE:

         Ştiţi voi prin câte a trecut ea oare?

         După câte-a pătimit,                                             lăzi noi                                        40

         Bunătatea i s-a răsplătit.                                      

         Urcată în pod, se ştie,                                           lăzi vechi

         Trebuia să-şi ia simbrie.

         În pod fata s-a urcat                                                                                  4/6

         Şi mult s-a minunat.                              40: 8=5 (o parte, un segment)

         Lăzi erau patruzeci de toate                   5 ´ 6=30 (lăzi noi)

         Şi mai noi, şi mai uzate.                         5 ´ 2=10 (lăzi vechi)

         Diferenţa?...N-o mai lungim:                                

         Era cam de patru şesimi.                                          30       

         Socoteşte, fiindcă-i uşurel:                        R=

         Câte erau de fiecare fel?                                           10

 

                                                                             Prof. Aurica Sasu

 

PROBLEME DE LOGICĂ ŞI

PERSPICACITATE

 

     1. Pe o păşune sunt multe animale mici.Un elev trecând pe acolo îl întreabă pe paznic:

         - Sunt 100 de animale mici?

         - Nu, răspunse paznicul.Ca să fie 100, ar mai trebui un animal mic.Ele sunt o parte mânji, de patru ori mai mulţi viţei şi de şase ori mai mulţi miei decât mânji. Socoteşte tu, spune în continuare paznicul, câţi mânji sunt, câţi viţei şi câţi miei sunt?

 

                          REZOLVARE:

 

                         1+ 4+ 6=11 (părţi)

                      100- 1=99

                       99:11= 9 (nr. mânjilor)

                         9´ 4=36 (nr. viţeilor)

                         9´ 6=54 (nr. mieilor)

 

 

 

 

 

     2. Într-o zi, ridichea roşioară                                                 

         A scos capul din pământ afară.

         Moşul în fuga mare a sosit.

         Trage ridichea. Ea nu s-a clintit.

         Atunci pe babă o cheamă                                                    REZOLVARE

         Să-l ajute, fără teamă.                                

         Baba pe nepoată, nepoata pe căţel,                    piaţă

         Căţelul pe pisică, pisica pe şoricel                                  

         -Hei, rup! Hei, rup! cu toţii la un loc

         Ei au scos ridichea uriaşă de tot.                                                 dulceaţă          450g

         Baba, văzând o ridiche-aşa mare,                    ¼    = 450g  

         I-a şi găsit întrebuinţare:                                 450 ´ 3= 1350g (dulceaţă)

         -Cu o treime merg la piaţă,                           1350+ 450=1800g ( 2/3 )

         Trei pătrimi din rest fac dulceaţă,                 1800 :    2 = 900g  ( 1/3 )

         Şi patru sute cincizeci de grame,uite,             900´    3 =2700g ( cântărea ridichea)

         Le dau vecinului meu, cât mai iute!

         Socotiţi cu clasa-ndată:

         Cât cântărea ridichea toată?