PUBLICAŢIA
CADRELOR DIDACTICE ŞI A ELEVILOR
DE LA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ
SASCA MARE
NUMĂRUL 3
IANUARIE, 2015
,,Să mergi alături
de oameni,
Să trăieşti între
ei
Să înveţi de la ei
...
Să-i iubeşti.
Începe cu ceea ce
ei ştiu,
Construieşte pe
ceea ce ei au.”
( vechi proverb taoist)
COORDONATOR REVISTĂ:
prof. Cătălina Maria Apreutesei,
COLABORATORI:
prof. Cornelia Vultur, prof. Aurica Sasu, prof. Irina
Roxana Acatrinei,
prof. Doina Maximesii
Elevii:
elevii clasei a V-a ( Ionela Macovei, Maria Denisa
Moroşanu, Ştefan Alexandru Lozniceriu,
Florentina Bianca Moroşan, Teofana Cristinaru, Marian
Moroşanu, Melisa Niculina Atohi, Sebastian Ursulescu), elevii clasei a VII-a B,
elevii clasei a VIII-a, Victor Balan,
Ioan Alexandru
Macovei
TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: prof. Cătălina Maria
Apreutesei
MULŢUMIRI
TUTUROR CELOR CARE
AU PARTICIPAT LA
REALIZAREA ACESTEI REVISTE
ŞCOLARE!
Felicitări celor
care au avut realizări cu elevii la olimpiade şi la concursuri extraşcolare!
Ţineţi-o tot aşa şi
mult succes pe viitor!
Felicitări atât
elevilor cât şi profesorilor care au participat la diferite competiţii
sportive, la diferite olimpiade şi concursuri şcolare şi care s-au remarcat în
mod deosebit. Le dorim elevilor de clasa a VIII-a mult succes la examenul de
Evaluare Naţională pe care îl vor susţine anul acesta şi să dea roade vrednice
munca pe care au depus-o, şi nu în ultimul rând, multă sănătate tuturor
cadrelor didactice pentru a-şi putea duce la capăt munca alături de copii.
Agora era o piață publică a orașelor grecești antice.
Aici, în fața poporului adunat, regele (la spartani) se prezenta, purtând sceptrul și făcea cunoscute hotărârile pe care le luase împreună cu
nobilii. Poporul aclama cu ovații, sau, dacă nu era de
acord, se exprima prin tăcere.
La atenieni, adunarea
poporului în agora se ținea de trei ori pe lună, dimineața. Toți cetățenii erau datori să fie prezenți la întrunire. Cine venea târziu pierdea dreptul la indemnizație. Orice cetățean avea dreptul să
vorbească. Cel mai în vârstă avea întietate. Oratorul punea pe cap o coroniță de mirt sau de măslin.
Votarea se făcea prin ridicare de mâini.
ro.wikipedia.org/
Prietenia – adevărata comoară
Într-o zi de toamnă frumoasă şi senină, pe când vântul
adia şi frunzele aurii cădeau din pomii uscaţi, eu împreună cu sora mea, Denisa
ne jucam în parc. Acolo au apărut şi prietenii noştri cei mai buni: Bianca,
Alex şi Sebi.
Când au venit ei, noi ne-am bucurat nespus de mult. Noi
două am propus să ne jucăm în căsuţa din copac, cea făcută de părinţii noştri.
Ne-am urcat în căsuţă, unde ne aşteptau multe benzi desenate şi jocuri. Acestea
erau distractive şi educative.
Spre seară, când trebuia să plecăm cu toţii acasă, Sebi a
vrut să ne demonstreze că poate sări din căsuţă. Când a ajuns jos, s-a lovit la
mână, iar durerea îl afecta foarte mult. Chiar dacă ne-am speriat, l-am
încurajat, i-am adus nişte ierburi şi durerea îl mai lăsase un pic. L-am adus
cât de repede am putut la părinţii lui şi le-am povestit tot ceea ce s-a
întâmplat. Auzind acestea, părinţii lui l-au dus la spital, unde a stat trei
zile.
Împreună cu sora mea, Denisa le-am propus prietenilor
noştri să îi facem o surpriză, un tort de ciocolată, preferatul lui Sebi. Când
acesta ne-a văzut la spital, au început să-i curgă lacrimile, dar în acelaşi
timp s-a bucurat nespus.
Prietenii sunt adavărata comoară!
Prietenul la nevoie se cunoaşte!
Ionela Macovei, Maria Denisa Moroşanu, Florentina Bianca Moroşan, Ştefan
Alexandru Lozniceriu, Sebastian Ursulescu,
Clasa a V-a
Testul la limba română
Eram la ora de limba română. Doamna
profesoară ne-a spus că ora următoare vom da test:
-Copii, să vă pregătiţi foarte bine pentru
test, să repetaţi tot ce am învăţat noi până acum!
Ajunse acasă, eu şi sora mea am fost preocupate toată
ziua de jocurile de pe calculator. Când venise ora de culcare ne-am dat seama
că nu ne pregătisem pentru testul de la limba română. Neavând timp să mai
învăţăm, am decis împreună să scriem pe mână răspunsurile. Bunica ne spuse să
ne băgăm în pat, fiindcă se făcuse târziu.
A venit ziua testului. Deoarece stăm în ultima bancă, eu
şi sora mea am putut să copiem răspunsurile scrise pe mână. Când doamna
profesoară ne-a adus testele, ne-a spus:
-Copii, unii
dintre voi v-aţi pregătit pentru test, alţii nu. Vă rog să veniţi pe rând să vă
luaţi testele şi să vedeţi ce note aţi
primit, să vedeţi ce aţi greşit.
Văzând noi că
am luat nota zece prin trişat, ne-am dat seama că nu trebuia să stăm toată ziua
la calculator ci trebuia să învăţăm. Simţindu-ne vinovate i-am mărturisit
doamnei profesoare că ne-am scris răspunsurile pe mână şi de aceea am luat note
mari. Auzind toate acestea, doamna profesoară ne-a certat, dar pentru că i-am
spus adevărul ne-a iertat.
Întotdeauna trebuie să fii cinstit, chiar şi cu tine
însuţi.
Ionela Macovei şi Maria Denisa
Moroşanu
Clasa a V-a
TOAMNA
– văzută de copii
Vine
toamna
Frunza ruginie cade
Din copacii din livadă,
Şi copiii merg la şcoală,
Păsări călătoare zboară
Spre ţările calde.
Fiindcă vine zâna toamnă,
Gutui aurii ne-aşteaptă
Să culegem de pe cracă.
Hambarele acum sunt pline
De porumb, că frigul vine.
Adunând recolta toată
Ajutăm cu toţi de clacă,
Să culegem nuci şi mere,
Dacă sunt, vreo două pere,
Să le ducem în cămară
Să avem
provizii pe iarnă.
Florentina Bianca Moroşan
Clasa a V-a
Toamna
Vine toamna ruginie
Coace strugurii din vie,
Merele din meri,
Coace şi mai multe
Fiindcă toamna-i mare, mare.
Apoi mai aduce
Brumă, vânturi, ploi,
Frunze-uscate multe, multe,
Păsările le trimite
În ţările calde, mute.
Maria Denisa Moroşanu
Clasa a V-a
Vine
toamna
Vine toamna, vine, vine,
Şi mă bucură pe mine,
Struguri, mere, pere dă
Şi pe toţi ne bucură.
Trece iară pe la noi
Şi ne-aduce vânt şi ploi.
Păsările de ea fug
Şi se duc, se duc, se duc
Prin ţările calde-ajung.
Acolo este ţara lor,
Ţara Păsărelelor.
Frunzele sunt ruginii,
Inclusiv cele din vii.
Bernard, ursul mititel
Se pregăteşte şi el
Să hiberneze un pic,
Căci şi lui îi e somnic.
Veveriţa şi ea, iară
Îşi pregăteşte de-afară
Nuci, alune, multă hrană
Ca să aibă pentru iarnă.
Teofana Cristinaru
Clasa a V-a
Început
de toamnă
E toamnă
plină de dulceaţă,
Şi-un soare-aşa
dogoritor
Ce fin bronzează a
mea faţă
Şi totu-n jur e mai
uşor.
E foarte bine la
grădină,
Culeg un strugure
cărnos,
N-aştept pe nimenea
să vină
Să-mi dea ceva mai
savuros...
Ionela Macovei,
clasa a V-a
Mijlocul toamnei
Vântul adia,
frunzele răspândea,
Din copac cădeau,
copiii se mirau!
Prin văzduh zburau
Şi ei nu ştiau
Pe unde frunzele o
luau.
Când bruma cădea,
Frunzele se gândeau
Să se întoarcă înapoi!
Să fie acoperite de
brumă şi ploi.
Ştefan Alexandru
Lozniceriu
Clasa a V-a
Toamna
Vine toamna cu
mândrie,
Cu ploiţe şi
friguţ,
Iar cu norii c-o
furie,
De te-ascunzi pe
sub pătuţ.
Şi cu frunze
ruginite,
Vine toamna
ronţăind,
Ploile şi zile
multe,
Care sunt rele la
rând.
Acum a venit şi
vremea
Să culegem mulţi
cartofi,
Ca să-i ronţăiesc
acasă,
Până simt că mai
pot.
Şi ne apropiem de
iarnă,
Care alunecă uşor,
Pe un deal cu
înălţime
Şi cu sanie de top.
Când mă dau cu
sania
Cu mulţi prieteni
de-ai mei,
Parcă m-am trezit
uşor
Dintr-un vis cu
gladiator.
Marian Moroşanu,
clasa a V-a
Vine toamna
Vine toamna pe le
mine
Să-mi aducă
bucurie,
Fructe dulci ea
dăruieşte,
Faţa ne
înveseleşte.
Soarele acum
se-ascunde
Printre norii
fioroşi,
Ca nişţe iluzii blânde,
Ca pruncii cei
frumoşi.
Melisa Niculina
Atohi, clasa a V-a
La
naissance de Paris
C’est Jules César qui a signé
l’acte de naissance de Lutèce, premier nom de Paris. Dans ces “Commantaires de la Guerre des Gaules” il
indique qu’il y a campé en l’an 53 avant notre ére. On appellait Lutèce un
village de pêcheurs et de mariniers, à l’abrit des fauves et des pirates dans
une île basse du fleuve qui était beaucoup plus large que de nos jours. La
situation de cette île entourée de forêts et de collines était favorable au
développement de la ville.
Après quelques escarmouches,
une garnisonne romaine s’installe en ce site, favorisé par la nature et
consolide la route d’Orléans. Cela contribue à
l’extension rapide de la nouvelle bourgade. Peu à peu, le nom de Lutèce est
remplacé par celui de ses habitans, les Parisii.
Les chausses se lancent vers
les cites voisines, les routes se multiplient et bientôt de monuments naissent
le long des artères (un grand temple, un théâtre).
Dans
la cite s’élevait le palais de gouvernement romain, là où se dresse à present
le Palais de Justice et le temple de Jupiter à l’emplacement de Notre Dame.
Prof. Cătălina Maria Apreutesei
Eiffel
et sa tour: une idée géniale
Avec plus de 6 millions de visiteurs
par an, la Tour Eiffel est le monument le plus visité du monde. La ,,dame de
fer”, comme a été surnommée, est devenue le symbole de Paris et meme de la
France à l' étranger.
Elle a été édifiée par l'ingénieur
Gustave Eiffel pour l' Exposition universelle de 1889, qui devait célébrer le
centenaire de la Révolution française. Les travaux sur cette structure de plus
de 300 mètres ont duré deux ans, deux mois et 5 jours. La tour a été montée
comme un puzzle géant. Les pieces ont été fabriquées dans les ateliers Eiffel
de Levallois, et ont été rivetées sur place: 2 500 000 rivets ont été utilizes
pour assembler 18 038 pièces de fer.
Le monument a été inauguré le 31
mars 1889. Ce jour-là, Gustave Eiffel a gravi les 1 710 marches de la Tour à
laquelle on avait donné son nom et a planté au sommet le drapeau tricolore.
Elle est restée le bâtiment le plus haut du monde pendant 40 ans. Pourtant, sa
construction a été vivement contestée par le monde artistique français, selon
l'opinion duquel cette tour en metal, ,,inutile et monstrueuse”, se trouvait en
contraste avec l'architecture classique de Paris. La tour a été sauvée de la
démolition par le lancement de la télégraphie sans fil, car plusieurs antennes
y étaient installées.
De nos jours, elle attire des
visiteurs de tout le monde. On fait toujours la queue pour accéder aux trois
ascenseurs qui mènent au sommet. Pendant l'ascension, le visiteur se réjouit de
vues uniques: parfois, par des journées de parfaite visibilité, le regard peut
se porter au loin jusqu'à 70 kilomètres. Les trois étages de la tour, situés à
57, 115 et 274, offrent chacun des attractions diverses. Une galerie circulaire
fait le tour du premier étage et permet d'embrasser une vue à 360* sur Paris. En
plus, on peut acheter des souvenirs, poster une carte postale ou boire un café
dans le restaurant 58 Tour Eiffel, qui s'étend sur deux niveaux. Ceux qui
veulent se régaler à la fois d'un repas raffiné et d'une vue magnifique sur
Paris s'arrêtent au deuxième étage, au restaurant de luxe Jules Verne. Le
troisième étage, le plus étroit, peut supporter la presence simultanée
d'environ 400 personnes. Cet étage héberge 116 antennes de télédiffusion et
radiodiffusion,qui ont augmenté la hauteur de la tour de 312 mètres à l'origine
à 325 mètres.
Prof. Cătălina Maria Apreutesei
Glume,
glume…
- Copilul dumitale minte.
- Cum aşa?
- S-a lăudat că l-a bătut pe fiul meu la şah.
- Şi?
- E o minciună,
deoarece fiul meu nu ştie şah.
- Atunci spune adevărul:
numai pe ăştia îi bate.
v
– Ieri am căzut de pe o scară lungă de zece
metri…
- Şi nu ţi-ai rupt
piciorul?
- Nu! Eram pe prima
treaptă.
v
-Mihăiţă, ce mulţi
purici are câinele tău!
- Nu, el are doar unul.
Ceilalţi sunt veniţi în vizită la el.
v
– Bunico, ai dinţi buni?
-Nu, nepoate.
- Atunci ţine-mi şi mie
merele astea, cât mă joc cu copiii.
- Anul trecut am prins
un somn uriaş.
- Cât cântărea?
- Păi numai poza lui
avea patru kilograme.
Elevii clasei a VII-a B
Ştiaţi că ...?
- Diamantele
sintetice se pot obţine din grafit. Acestea nu au indicele de refracţie al
diamantelor naturale şi de aceea nu se utilizează pentru confecţionarea
bijuteriilor. Transformarea grafitului îm diamant se realizează la temperaturi
de peste 2 000 de grade şi presiuni de peste 40 000 atmosfere.
- Clorul a fost
primul gaz folosit ca armă de luptă, de către germani, îm Primul Război
Mondial.
- Amestecul de clorat de potasiu, cărbune şi sulf se
foloseşte la fabricarea chibriturilor şi artificiilor.
- Datorită mirosului său neplăcut sulful se mai numeşte
şi pucioasă.
- Potrivit
Bibliei, oraşele Sodoma şi Gomora au fost distruse de o ploaie de sulf
(provocată probabil de o erupţie vulcanică).
- O lingură de
oţet adăugată în apa de clătit va da părului un luciu frumos.
- Oţetul curăţă perfect interiorul frigiderelor. Se spală
cu apă cu oţet, se lasă să se usuce deschise, fără a mai fi şterse cu cârpa.
- Presiunea
arterială medie din creier şi cea din picioare au valori aproape egale când
corpul omenesc este în poziţie orizontală. În poziţie verticală, presiunea
arterială din creier este mai mică, iar cea din picioare mai mare datorită
presiunii hidrostatice.
- Fenomenul de
electrizare a fost consemnat pentru prima dată de Thales din Milet ( cca 625 – 547 î.H.). Electron înseamnă
,,chihlimbar" în limba greacă.
- Traversând o
porţiune a corpului omenesc, radiaţiile X sunt absorbite în mod diferit.
Această proprietate este folosită în radiografie şi radioscopie.
Prof. Doina Maximesii
Pentru elevi, părinţi,
profesori...
DESPRE VIOLENŢĂ SAU...FENOMENUL DE ”BULLYING”
Violenţa şcolară
este astăzi un fenomen cu care se confruntă elevii, părinţii sau profesorii,
având o intensitate mai mare sau mai mică. Prin violenţă se înţelege utilizarea
puterii ori agresiunii fizice sau psihice, fie ameninţarea cu acestea a unei
persoane, grup sau comunităţii (A.Rosan). Fenomenul violenţei
şcolare este extrem de complex, iar la originea
lui se află o multitudine
de factori.
JAQUES PAIN (2000) identifică 2
tipuri de violenţă în mediul şcolar:
- violenţe obiective - care sunt de ordinul penalului: crime , delicte şi asupra cărora se poate interveni frontal;
- violente subiective - care sunt mai subtile, ţin de atitudine şi afectează climatul şcolar (atitudini ostile, dispreţ, umilire, sfidare, absenţele de la ore, refuzul de a răspunde).
În mediul şcolar, violenţa se manifestă sub diferite forme: exprimare inadecvată sau jignitoare (poreclire, tachinare, ironizare, imitare, ameninţare, hărţuire), bruscare, împingere, lovire, rănire; comportament care intră sub incidenţa legii (viol, consum de droguri, vandalism – provocarea de stricăciuni cu bună ştiinţă, furt; ofensă adusă statutului / autorităţii cadrului didactic (limbaj sau conduită neadecvată faţă de cadrul didactic); comportament şcolar neadecvat: întârzierea la ore, părăsirea clasei în timpul orei, fumatul în şcoală şi orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar în vigoare.
- violenţe obiective - care sunt de ordinul penalului: crime , delicte şi asupra cărora se poate interveni frontal;
- violente subiective - care sunt mai subtile, ţin de atitudine şi afectează climatul şcolar (atitudini ostile, dispreţ, umilire, sfidare, absenţele de la ore, refuzul de a răspunde).
În mediul şcolar, violenţa se manifestă sub diferite forme: exprimare inadecvată sau jignitoare (poreclire, tachinare, ironizare, imitare, ameninţare, hărţuire), bruscare, împingere, lovire, rănire; comportament care intră sub incidenţa legii (viol, consum de droguri, vandalism – provocarea de stricăciuni cu bună ştiinţă, furt; ofensă adusă statutului / autorităţii cadrului didactic (limbaj sau conduită neadecvată faţă de cadrul didactic); comportament şcolar neadecvat: întârzierea la ore, părăsirea clasei în timpul orei, fumatul în şcoală şi orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar în vigoare.
O formă de violenţă extrem de
răspândită în mediile şcolare este violenţa verbală, englezii folosesc termenul
BULLYING - pentru a desemna atacurile verbale, intimidările exercitate prin
ameninţări, injurii, umilinţe. Fenomenul
BULLYING a constituit tema principală a prezentării de afişe realizate de
elevii clasei a VIII-a din şcoala noastră. Elevii au participat la activităţi
de dezbatere cu privire la modul de manifestare al acestui fenomen şi au fost
invitaţi să ia atitudine împotriva lui prin mesaje (în limba engleză) şi desene
sugestive.
Vă prezentăm, în continuare, câteva
dintre ele:
Elevul
,,violent” e zilnic alături de noi. Cum îl recunoaştem?
Este
elevul care ...
·
Se ceartă mai
mult, ameninţă, îmbrânceşte alţi elevi mai des;
·
Răspunde
obraznic părinţilor sau profesorilor când este mustrat;
·
Se enervează
rapid, reacţionează agresiv la critică, este lipsit de autocontrol;
·
În clasă, nu
cooperează, nu îndeplineşte cererile
profesorilor, nu-şi face temele şi nu-l interesează aproape deloc activităţile
şcolare.
Poate nu eşti de
acord cu toate aceste lucruri şi consideri că sunt o exagerare – o vorbă urâtă
nu e violenţă. Dar, te rog, dragă cititorule, să citeşti ceea ce urmează şi să
meditezi apoi...
Într-o zi, un prieten care m-a văzut
prezentând scuze, după o asemenea explozie de furie, mi-a înmânat o coală de
hârtie şi mi-a spus: Mototoleşte-o !
Mirat,
l-am ascultat şi am făcut o minge din acea coală de hârtie.
Apoi
mi-a spus: Acum fă-o aşa
cum era înainte!
N-am
reuşit, fireşte! Am încercat s-o întind cât mai bine, dar hârtia rămânea şifonată.
Atunci
prietenul a adăugat:
“Inima oamenilor este ca această coală de
hârtie. Impresia pe
care o laşi în acea inimă pe care ai rănit-o va fi la fel de greu de şters
precum “ridurile” de pe această hârtie. Chiar dacă vom încerca să corectăm
greşeala, “semnele” vor rămâne.”
,,Cine renunţă la răutatea lui, scade cu atât răutatea lumii.” Marc Aureliu
Pagină realizată de prof.
Acatrinei Irina împreună cu elevii clasei a VIII-a
Satul meu
Satul meu e Păiseni
Şi e plin de cetăţeni,
Răi sau buni, de care-or fi,
Nici rău nu-ţi fac, să ştii!
Te invit la noi, străine,
Căci te vom primi cu bine.
Gazde bune noi vom fi,
Excelent te vei simţi.
Doine lungi, Narcisa cântă,
Pe voi de vă încântă,
Fete-n horă vă prindeţi
Alături de-ai noştri băieţi.
În costumu' naţional,
Gelucu vine pe cal,
Cu cântec vă-ntâmpină,
Cu dansuri vă bucură.
Avem dealuri verzi, pleşuve,
Păduri pline de ciute,
Copaci mari şi înalţi,
Ca ai noştri toţi bărbaţi.
Grosaru, în bătălie,
A murit la datorie
Ion, al nostru poet,
A rămas doar un portret.
Mănăstire noi avem
Şi la slujbă ne ducem,
Duminică şi-n sărbători,
Domnului îi ducem flori.
Victor Balan, clasa a VI-a
Pârâul
Trece uşor şi lin la vale
Ca o apă ce dă năvale,
În iazuri făcându-le vâlvoi
Şi se ve de un bărzoi.
Care setea îşi potoleşte
Şi-apoi la drum iar porneşte.
Vine-un cerb în fugă,
Făcând-o săritură lungă.
Iazul mare îl trecură,
Din apa iazului luă o gură,
Şi-apoi plecă în pas vioi
Căci din deal venea un cârd de oi.
Cu un dulău mare în frunte,
Ciobanul trece
iazul pe-o punte.
Când oile se adăpară
Ciobanul cânta o doină rară.
Şi plecă tot cârdul
Spre casă ducându-i gândul.
Apa iazului se limpezi,
Debitul pârâului se mări.
Se umpluse iazul şi se sparse
Şi dispăruse parcă arse.
Şi pârâul tot la vale
O luă pe altă cale.
Un sătuc în faţă se aflase,
Care tocmai se inundase.
Locuitorii din sat plecară,
Nu rămase decât o moară.
Locuitorii se răzvrătiră
Un nou iaz zidiră,
Chiar mai bun ca înainte,
Dar n-aveau prea multă minte.
Ioan Alexandru Macovei, clasa a VII-a A
Rezultatele elevilor noştri la
concursurile şcolare
Concursul
naţional de limba română EUCLID
Etapa I – 25.10.2014
Aioane
Ştefan – clasa preg. – 90 puncte
Boboc
Bianca – clasa preg. – 100 puncte
Buta
Letiţia – clasa preg. – 70 puncte
Lazăr
Angelo – clasa preg. – 90 puncte
Nicolai
Alexander – clasa preg. – 100 puncte
Aioanei Emilia
– cl. a III-a – 80 puncte
Crihan
Emanuela – cl. a III-a – 73 puncte
Lazăr
Amalia – clasa a III-a – 85 puncte
Concursul
naţional de matematică EUCLID
Etapa
I – 23.11.2014
Aioane
Ştefan – clasa preg. – 100 puncte
Boboc
Bianca – clasa preg. – 100 puncte
Buta
Letiţia – clasa preg. – 100 puncte
Lazăr
Angelo – clasa preg. – 95 puncte
Nicolai
Alexander – clasa preg. – 100 puncte
Boboc
Daniel – clasa I – 90 puncte
Aioanei Emilia
– cl. a III-a – 50 puncte
Crihan
Emanuela – cl. a III-a – 50 puncte
Lazăr
Amalia – clasa a III-a – 60 puncte
Concursul
MICUL CREŞTIN
Ediţia
Decembrie – faza a II-a – 11.12.2014
Apetrei
Beatris – cl. a II-a – 79 puncte
Nistor
Adrian – cl. a II-a – 98 puncte
Aioanei
Emilia – cl. a III-a – 89 puncte
Crihan
Emanuela – cl. a III-a – 99 puncte
3. Sub cerul înstelat,
Păcală umbla-ngândurat:
Cum să facă el un pod
Să scape pe popă de glod?
Când se întoarce iar la şură,
Vede capre-n bătătură.
REZOLVARE:
Negre cu
opt erau mai multe albe
Decât cele albe şi cornute. +8 100
Din o sută câte-n total avea, negre
Era tocmai ce-i trebuia.
- Vai de mine şi de mine!...Auzitu-l-aţi
nerodul? 100-8=92(suma a 2 seg. egale)
Măi!...Doar nu ţi-a dat prin minte 92: 2=46(capre
albe)
Ca
să-mi faci din capre podul!?
Scoate-mă, te rog, din această-ncurcătură! R=46 capre albe
Capre albe câte-or fi fost în
bătătură?
4.Fata moşului cea ascultătoare REZOLVARE:
Ştiţi voi prin câte a trecut ea oare?
După câte-a pătimit,
lăzi noi 40
Bunătatea i s-a răsplătit.
Urcată în pod, se ştie, lăzi
vechi
Trebuia să-şi ia simbrie.
În pod fata s-a urcat
4/6
Şi mult s-a minunat. 40: 8=5 (o parte, un
segment)
Lăzi
erau patruzeci de toate
5 ´ 6=30 (lăzi noi)
Şi
mai noi, şi mai uzate.
5 ´
2=10 (lăzi vechi)
Diferenţa?...N-o mai lungim:
Era cam de
patru şesimi. 30
Socoteşte,
fiindcă-i uşurel:
R=
Câte erau de fiecare fel? 10
Prof.
Aurica Sasu
PROBLEME DE LOGICĂ ŞI
PERSPICACITATE
1. Pe o păşune sunt multe animale mici.Un elev trecând
pe acolo îl întreabă pe paznic:
- Sunt 100 de animale mici?
- Nu, răspunse paznicul.Ca să fie 100, ar mai trebui un
animal mic.Ele sunt o parte mânji, de patru ori mai mulţi viţei şi de şase ori
mai mulţi miei decât mânji. Socoteşte tu, spune în continuare paznicul, câţi
mânji sunt, câţi viţei şi câţi miei sunt?
REZOLVARE:
1+ 4+ 6=11 (părţi)
100- 1=99
99:11= 9 (nr. mânjilor)
9´ 4=36 (nr. viţeilor)
9´ 6=54 (nr. mieilor)
2.
Într-o zi, ridichea roşioară
A scos capul din pământ afară.
Trage ridichea. Ea nu s-a clintit.
Atunci pe babă o cheamă
REZOLVARE
Să-l ajute, fără teamă.
Baba pe nepoată, nepoata pe
căţel, piaţă
Căţelul pe pisică, pisica pe
şoricel
-Hei, rup! Hei, rup! cu toţii la un loc
Ei au scos ridichea uriaşă de
tot.
dulceaţă 450g
Baba, văzând o ridiche-aşa mare, ¼ = 450g
I-a şi găsit întrebuinţare: 450 ´ 3= 1350g (dulceaţă)
-Cu o treime merg la piaţă, 1350+ 450=1800g (
2/3 )
Trei pătrimi din rest fac
dulceaţă, 1800 : 2 =
900g ( 1/3 )
Şi patru sute cincizeci de grame,uite, 900´ 3 =2700g (
cântărea ridichea)
Le dau vecinului meu, cât mai iute!
Socotiţi cu clasa-ndată:
Cât cântărea ridichea toată?